Minciuni

Sunt unii oameni care traiesc toata viata lor intr-o minciuna continua despre lume si despre ei insisi.

A vrea sa afli adevarul presupune “un colet” de smerenie si de umilinta pe care nu oricine e in stare sa si-l ridice de la oficiul postal al Vietii.

Minciunile, odata acceptate, incep sa impleteasca, veriga langa veriga, o intreaga plasa, in care multi fluturi exuberanti si multicolori isi gasesc sfarsitul, crezand ca au ajuns in Paradis.

Ce adevar traieste fiecare dintre noi este, desigur, o problema intima si personala.

Dar daca drumul catre Adevar pe care il alegem este bun, atunci el ar ar trebui sa se intalneasca intr-un anume punct cu al tau si cu al ei, si cu al lui… Acolo, in luminisul uitarii si al iertarii, al reconcilierii.

Universul minciunii este straniu de perfid, el imita cu o fidelitate extraordinara realitatea: o hidoasa si mareata opera de arta, un tablou in care multi consimt cu bucurie naiva sa-si afunde pasii, ratacindu-se pentru totdeauna.

Mainile intinse din peisajul grotesc de imbietor nu le mai poti prinde, glasurile ce striga de dincolo de panza sunt mute si pierdute in vartej, pentru o particulara si marunta vesnicie, indexata automatic in N sau, si mai periculos, in ceva mai dens de-atat…